Nu este uşor să uiţi. Anumite lucruri îţi rămân veşnic în minte, dar şi în suflet. Cel mai important lucru este să nu uiţi niciodată ce eşti sau cine ai fost, indiferent cât de mult ai urcat pe scara socială. Aceste lucruri te fac să fii iubit, agreat, respectat, dar şi urât. Este vorba despre faptele noastre şi de consecinţele lor, deoarece, până la urmă, adevăratul nostru caracter iese la iveală abia atunci când ieşim afară, luând contact cu lumea. Ce importanţă are dacă ai o maşină de lux sau una modestă, dacă porţi pe mână o geantă de piele sau una la 50 lei, dacă te îmbraci numai din magazine renumite sau dacă obişnuieşti să mai frecventezi uneori un second hand? Modestia te face apreciat, în schimb ignoranţa, sentimentul de superioritate, cât şi dragostea de sine exacerbată te pot face să ajungi, în cele din urmă, singur. Atunci vei fi înconjurat doar de orgoliu, de propria fiinţă şi de obiectele scumpe pe care le-ai dobândit de-a lungul timpului, de când te-ai transformat într-o persoană total diferită faţă de cea care fusesei înainte de marele tău triumf şi de ieşirea ta în lume.